Imi revine succesiv in minte declaratia domnului ambasador Mark Gitenstein cu privire la explorarea si exploatarea gazelor de sist :
„In prezent, strategia privind explorarile de gaze de sist este sa se afle daca exista gaze de sist in Romania. Nici macar nu cunoastem raspunsul la aceasta intrebare. Planurile actuale presupun nu exploatarea de gaze de sist, ci forarea pentru a descoperi daca resursele exista, ceea ce nu presupune riscuri pentru mediu. Daca as fi un roman obisnuit, as vrea sa aflu raspunsul la aceasta intrebare, pentru ca in SUA platim o cincime din cat platesc romanii pentru gaze naturale.”(17 mai, 2012).
Eu sunt un roman obisnuit si imi pun alte intrebari. De ce porneste domnul ambasador de la premiza ca romanul obisnuit e mai interesat de pretul gazelor decat de starea mediul natural in care traieste ? De ce si-ar asuma romanii riscuri ecologice care sa le afecteze calitatea vietii?
Si nici macar nu vorbim de riscuri, vorbim de fapte. In SUA, tara cu traditie in explorarea si exploatarea gazelor de sist, s-au inregistrat nenumarate accidente cauzate de metoda fracturarii hidraulice : afectarea panzei freatice de apa, degradarea solului, poluarea aerului.
Nu intamplator, o buna parte din organizatiile de mediu si grupurile comunitare din SUA (Stop Fracking on the Great Lakes, Farmers Against Fracking, Forced the Frack, STOP Arkansas Fracking, Frack Rat, Catskill Citizens for Safe Energy, Neogap, Capital district Against Fracking, Clean Water New York, Citizen Power Alliance, Chenango Greens, etc.) au inceput o adevarata campanie impotriva acestei tehnologii. De fapt impotriva acestei industrializari masive care duce succesiv la divizarea comunitatilor.
Iar in unele cazuri au reusit sa interzica FRACKINGUL. Cu ajutorul puterii organizarii comunitare, pe 16 noiembrie 2010, consiliul local al orasului Pittsburgh a votat o rezolutie prin care au interzis extragerea gazelor de sist in zona. Rezolutia a fost redactata de catre Community Environmental Legal Defense Fund (http://celdf.org/press-release–pittsburgh-bans-natural-gas-drilling).
De ce mai crede domnul ambasador in teoria modernizarii? Pe scurt, teoria modernizarii reclama faptul ca orice societate care nu se gaseste in sfera dezvoltarii poate dobandi un grad mare de prosperitate daca urmeaza experienta Statelor Unite. Oare simpla raspandire a tehnologiei garanteaza in mod automat progresul , fara schimbarile sociale si culturale care deseori insotesc aceste preluari?
Imi e greu sa cred ca statul se gandeste la pretul pe care il platesc eu la gaz. Poate doar inainte de alegeri, cand prin masuri populiste mai taie din facturile la gaze. De ce m-as increde intr-un stat iresponsabil, avid dupa putere si gainarii? Pai daca Statul semneaza pe sest hotarari guvernamentale prin care concesioneaza terenuri spre explorare si exploatare, in lipsa unei legislatii in vigoare (s-a semnat in baza legii petrolului 238/2004), apoi sa ma astept eu sa platesc de 5 ori mai ieftin? Sau stiind ca perimetrele de explorare si exploatare au fost concesionate de catre guvernul Romaniei : fara ca societatea civila, ong-urile, mediul academic, asociatii profesionale cu expertiza in domeniu sa fie consultate, fara informarea si consultarea autoritatilor locale din ariile concesionate, fara o evaluare a impactului asupra mediului).
Si imi e greu sa cred in progresul realizat excesiv pe spinarea mediului inconjurator. Imi e greu sa cred in tehnologia utilizata de catre Chevron. Chevron este a treia cea mai mare corporatie din lume care este responsabila pentru cel mai mare dezastru ecologic din Ecuador (au deversat milioane de reziduri toxice in ape, au imprastiat milioane de litri de titel brut in paduri. Efectele acestora au dus la distrugerea ecosistemului din padurea tropicala si a comunitatilor locale).
Imi e greu sa cred in progres cand avem de a face cu un primar (Pungesti) care doreste sa consulte populatia locala printr-un referendum platit de Chevron, „pentru ca noi nu avem bani pentru asa ceva”.
Pungasul din Pungesti ?
e inceput/fragment/parte..lucrez la asta!
Americănisme 